Amintiri din prezent I

23 Ianuarie 2013 at 9:28 pm Lasă un comentariu

Michael-Newton-1-Calatoria-Sufletelor

– marturisirile unui spirit incarnat –

Introducere

Intentionez sa scriu aici impresiile din timpul citirii cartii „Calatoria sufletelor”, de Michael Newton. Aceasta carte am primit-o in format pdf de la o prietena aflata departe, dar in Europa, prietena facuta de curand.

***

Am pierdut multe din ce stiam cand eram doar spirit neintrupat, dar ma bucur ca incep sa am un fel de amintiri.

Multa vreme m-am simtit singura pe Pamant, de la nastere, 26.06.1965, pana in septembrie 2011. Nimic nu-mi aducea amintede lumea pe care o consideram familiara. Da, spiritul meu pastra undeva amintirea unui loc familiar. Dumnezeul „creat” de om pe Pamant e departe de imaginea a ceea ce trebuia sa fie ca sa il recunoastem.

Citind cartea mai sus-mentionata, intr-o perioada cand picase netul (oare de ce?! hehe! ), am simtit si eu ca cei plecati dincolo, existenta unor prieteni in lumea spiritelor, lumea in care locuieste spiritul pana la urmatoarea reincarnare. Am simtit ca Acolo lasasem ceva familiar. Asa deci (si prin urmare…) trebuie sa existe un motiv pentru care ne-am reincarnat acum si aici, pentru care am lasat acel loc confortabil.

Nu m-ar deranja ca prietenii mei de dincolo sa nu semene cu oamenii! As putea foarte bine sa ma plimb alaturi de o sfera de lumina, sa vorbesc cu un ou luminos, sa stau pe banca impreuna cu o piramida scanteietoare! Hmm, piramidele imi dau senzatia de spirit mult mai evoluat, le arat mai mult respect! Exista asa ceva dincolo? Doar respectam pe toti, nu exista diferente (a, da, exista diferente fata de viata cunoscuta pe Pamant).

Sufletele arata ce fata vor ele, asa cum faceam si eu pana de curand, dar de acum vreau sa arat doar fata spirituala. Totusi, dupa cum am citit despre intalnirile in forma fizica, pamanteana, realizez ca e important macar la inceput, sa folosesti imagini cunoscute de pe Pamant.

Azi dupa-amiaza n-am putut dormi. Nu-mi era somn. As fi vrut sa dorm, dar parca eram usor nelinistita. Mi-am chemat ingerul pazitor si am constatat ca e in interiorul meu sau lipit de mine. Apoi mi-a venit in minte ideea de bile pentru joaca. Asa cum sunt alea doua bile pentru relaxare cum am vazut pe internet de cumparat. Eu mi-am creat cinci bile si mintea mea se juca cu ele, amestecandu-le. Si asa m-am linistit… Acest mod de a ma juca/relaxa se numea pomba.

Anunțuri

Entry filed under: Spiritualitate.

Povestea anului 2012 Amintiri din prezent II

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 40 de urmăritori

Primele viorele din gradina mea! Vi le ofer!

Risipirea norilor…

Panseluta-minune

Rasarit

Carciumarese din gradina mea

Mar imbujorat in Moldova

Clăi de fân în Ardeal

Ianuarie 2012

Ghioceii lui 10 martie 2012

Pisica mea africana

Alo, am ajuns cu bine, dar ma simt cam straina!…

Crizantema

Invitatie de nerefuzat la o plimbare

Apus de soare la Tasnad

Prima mea floare de ceara

Buburuza

Orice drum duce undeva!


%d blogeri au apreciat asta: