Archive for Iunie, 2012

Iubirea e ceea ce emiti, nu ceea ce cauti. Iubirea e o stare.

Am citit ca intri in aceasta stare cand te cunosti. Oare ma cunosc? Probabil.

Razele pe care le desenam in jurul capului sfintilor sunt de fapt expresii ale descoperirilor din vechime ale omenirii. Sunt imagini ale ideii ca omul trebuie sa fie, in cea mai inalta expresie a sa, un emitent de stari. In principal iubire, apoi recunostinta, si poate mai sunt…

Am fost invatati de mici si poate chiar prin intermediul mentalului colectiv, ca iti cauti iubirea. De fapt ce gasim noi? In cel mai bun caz gasim pe cineva care emite iubire si prin el/ea, invatam cum sa emitem si noi. Sau nu reusim… Urmeaza despartirea sau o viata din care iubirea dispare incet-incet, se retrage in sfera copiilor, nepotilor, mereu solutii palide a ceea ce trebuia sa se intample. Sau confundam iubirea cu dorinta de a fi cu cineva, din teama de a nu fi singuri, cu dorinte sexuale.

19 Iunie 2012 at 1:10 pm 5 comentarii

Ta-ca ta-ca

„cu un cântec de sirenă/ lumea-ntinde lucii mreje”

Mihai Eminescu – Glossa

 

Pe Pamant ne cam chinuim pana intelegem ca viata e un joc. Daca mai apucam… Pe Pamant ar trebui sa fim niste fiinte libere, sa ne bucuram de tot ce e frumos pe Pamant. Dar ceva/cumva ne impiedica si vedem numai griji in jurul nostru. Pentru ce sa ne facem griji? Trecutul a trecut, viitorul nu-l stim, prezentul e doar ce vedem in jur. Gandurile ne poarta insa in trecut si viitor, creand fara vreo baza reala tot felul de frici privind viitorul.

Ati vazut filmul „Lo Sfidante”? Sa il vedeti! Eu il am pe calculator, primit demult de la cineva.

Un mijloc de a scapa de gandurile care de fapt nu ne reprezinta este sa maimutarim aceasta voce care ne aduce in cap mereu nelinisti: „ta-ca, ta-ca, ta-ca, ta-ca, ta-ca…” si tot asa… In timpul cat repetam asa, vocea nu se mai aude, a disparut. Iar noi scapam de lantul de evenimente care ne duce cu gandul la drobul de sare…

13 Iunie 2012 at 1:20 pm Lasă un comentariu

Gaseste usa si deschide-o!

Astazi stau iar cu usa inchisa la bucatarie ca sa nu intre un motan, musafir nepoftit, adus de mirosul pisicii noastre sterilizate… L-am mai vazut prin vecini, cum va simti ca e deschisa usa, va apare in prag, indiferent daca suntem sau nu inauntru. Si isi va lasa mirosurile, indiferent daca fura ceva sau nu…

Asa mi-a venit ideea unei pilde cu usa deschisa. Caci degeaba conversam noi cu Dumnezeu prin rugaciuni, degeaba credem ca Undeva exista Ceva, daca nu tinem usa deschisa… El va fi undeva prin vecini, iar noi il asteptam sa intre… pe horn?

Sper ca ati inteles macar ca Dumnezeu nu este materie… el este prezent in materie, el transmite mesaje prin materie, dar esenta lui este nemateriala. El este omniprezent, atotputernic, dar cum face astea? El este, fireste, orice. Cine mai are puterea asta? Gandurile noastre. Universul este mental. Asta o spun inteleptii din cele mai vechi timpuri. Gandurile noastre trebuie puse in slujba lui Dumnezeu. Dumnezeu este un camp de constiinta. Exista legile Kybalionului, legi cunoscute din vechi timpuri. Trebuie sa deschidem usa ca sa il vedem pe Dumnezeu. Si atunci vom intelege ca Dumnezeu este in noi, tot ce trebuie sa facem e sa fim constienti de aceasta.

2 Iunie 2012 at 12:33 pm Lasă un comentariu


Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 40 de urmăritori

Primele viorele din gradina mea! Vi le ofer!

Risipirea norilor…

Panseluta-minune

Rasarit

Carciumarese din gradina mea

Mar imbujorat in Moldova

Clăi de fân în Ardeal

Ianuarie 2012

Ghioceii lui 10 martie 2012

Pisica mea africana

Alo, am ajuns cu bine, dar ma simt cam straina!…

Crizantema

Invitatie de nerefuzat la o plimbare

Apus de soare la Tasnad

Prima mea floare de ceara

Buburuza

Orice drum duce undeva!